Cine neaga importanta proteinelor in alimentatie? Chiar si vegetarienii si veganii, mai ales ei, sunt constransi sa le inteleaga valoarea. Acestia cauta sa asigure in special surse de proteine in hrana lor: cat mai complexe, cu o gama cat mai larga de aminoacizi esentiali. Sa redam deci importanta produselor de origine animala in alimentatie. Dar, mai mult decat atat, sa intelegem care este adevarata cauza a bolilor si problemelor de sanatate ale societatii moderne.
Omul este facut pentru a manca variat, dar nu orice. Dieta omnivora inseamna multe, insa in nici un caz cipsuri, bauturi carbogazoase, nuggets, clatite, zahar... Se vede treaba, insa, ca nici paine, orez sau alte cereale. De fapt, obezitatea, cariile, alergiile au aparut, conform dovezilor arheologice, atunci cand omul a inceput sa isi cultive cereale, plante si sa creasca propriile animale de sacrificiu. Sedentarismul acesta! De la bun inceput a creat probleme de sanatate, nu-i asa?
Inapoi in viitor
O privire atenta asupra istoriei ne demonstreaza un adevar incontestabil: timp de zeci de mii de ani oamenii au mancat in special carne - de peste, de mamifere mari si mici - si fructe, legume, plante diverse, seminte, nuci, oua. Toata istoria lui homo sapiens se poate imparti in doua perioade foarte clare: perioada de dinainte de a se descoperi agricultura si perioada de dupa aceasta. Cat timp a fost vanator-culegator, omul si-a obtinut hrana in armonie cu natura si ciclurile ei, luand din ea doar ce avea nevoie pentru a se hrani: pescuind, vanand si culegand fructe, plante si radacini salbatice, de regula consumate proaspete.
Important este ca prima parte reprezinta 90% din istoria evolutiei omului. Pe cand a doua doar 10%. Iata explicatia: genele noastre pur si simplu nu au avut timp sa se adapteze la tipul "modern", adica agrar, de alimentatie. Biologic, genetic, nu avem mecanisme care sa faca fata intoxicarilor repetate la care ne supunem.
De la descoperirea agriculturii incoace, adica in ultimele zece procente ale evolutiei sale, omul a devenit dependent de hambarele sale si de o serie de lucruri care i-au usurat viata, dar l-au facut sa stea mai mult si sa manance mai mult. Si mai prost. Tot in aceasta parte a istoriei au aparut dependenta de zahar, de alcool (probabil si cea de tutun) si o serie de probleme alimentare.
Revenirea la dieta omului din paleolitic este, asa cum vom vedea, rezolvarea pentru o serie de probleme ale societatii moderne, agrar-industrializate. Cercetarile recente pe aceasta tema sunt in acord cu o serie de alte descipriri sau detalii observate in ultimii zeci de ani. Iar o completare a celor mai recente studii cu privire la alimentatie este binevenita pentru a restabili repere pentru sanatatea umana. Asa cum stiti deja, alimentatia este noua frontiera a medicinei. Deja alimentatia este studiata ca metoda de tratament, dar si ca metoda de preventie a bolilor de toate felurile. S-a dovedit, in repetate randuri, ca schimbarea dietei are efecte destul de rapide asupra oricarei fiinte. Ar fi o prostie sa nu beneficiem de ceea ce stim, nu-i asa? S-a dovedit ca Dieta Paleo ajuta la obtinerea unei stari mai bune de sanatate, scade riscul de boli cronice si ajuta la pierderea in greutate.
De la aparitia agriculturii si pana astazi, produse stocate indelung, conservate si semipreparate ne-au invadat viata. Mancam carne de la pasari si animale crescute in conditii mizere, fructe si legume aduse de la mari distante si care s-au copt in lazi, nu la soare si vant. Mancam lucruri facute in proportii covarsitoare doar din chimicale... Modurile (cu adevarat) traditionale de a gati au fost uitate de mult.
Dieta Paleo sau dieta omului cavernelor a fost denumita de astfel de catre cel care studiat-o si promovat-o, dr. Robb Wolf. Pentru inceput, iata sapte dintre caracteristicile fundamentale ale dietei paleo:
1. Aportul de proteine ar trebui sa fie mai mare. In medie, dieta vesticiilor cuprinde cam 15% proteine, pe cand dietele putinelor triburi de vanatori-culegatori care mai exista in lume sunt alcatuite din 19-35% proteine de origine animala. Aceasta cantitate este asigurata de carne de la animale mici si mari, vanat, peste, fructe de mare sau alte produse de origine animala. Tot acestea sunt si recomandarile dietei Paleo.
2. Dieta Paleoo recomanda aportul de alimente cu indice glicemic mic: fructe proaspete, legume fara amidon si legume in special verzi, care reprezintă sursa principală de carbohidrati din alimentatie si asigura 35-45 % din caloriile zilnice. Aproape toate dietele care au ca scop scaderea in greutate recomanda alimente cu indice au glicemic redus. Dar aceste alimente au efect benefic si pe alte planuri - tensiune arteriala, diabet etc. - deoarece ele sunt digerate și absorbite treptat, regland nivelul zaharurilor din sange.
3. Aport de fibre mai mare. Aportul de fiebre dieteteice este esential pentru o sanatate si digestie buna. In ciuda a ceea ce ni se spune zilnic intr-o serie de campanii de publicutate, cereale integrale nu sunt potrivite ca sursa de fibre. Legumele fara amidon contin de 8 ori mai multe fibre decat cereale integrale si de 31 de ori mai multe decat cerealele rafinate . Chiar si fructele contin de doua ori mai multe fibre decat cerealele integrale si de sapte ori mai mult decat cereale rafinate.
4. Mai multe grasimi sanatoase. In ultimii zeci de ani am fost invatati sa credem ca grasimile sunt nesanatoase pentru organism. Ce conteaza insa este tipul de grasime. Organismul uman nu ar piutea supravietui fara grasimi. Cresterea cantitatii de grasimi mononesaturate sanatoase si grasimi omega-3, care au fost pilonii alimentatiei din epoca de piatra, ajuta la reglarea unei serii de procese din organsim.
5. Mai mult potasiu, mai putin sodiu. Alimentele proaspete contin in mod natural 5 până la 10 ori mai mult potasiu decat sodiu, iar organismul uman a fost adaptat la acest raport pana in perioada paleolitica. Potasiul este necesar pentru ca inima, rinichii si alte organe să functioneze corect. Cantitatile mici de potasiu sunt asociate cu hipertensiune arteriala, bolile de inima, accidente vasculare cerebral, dar aceleasi probleme sunt legate si de sodiul in exces. Astăzi, felul in car emancam ne aduce un aport de sodiu dublu fata de cel si potasiu.
6. Alcalinizarea alimentatiei. Nu mai este un secrt nici faptul ca aciditatea organismelor noastre a crescut. - După digestie, orice aliment creste fie aciditatea, fie alcalinitatea organismului. Carnea, pestele, cerealele, branza si sarea cresc aciditatea in organism, pe cand legumele si unele fructe sunt alimente alcaline. Un exces de aciditate in alimentatie poate provoca pierderi de masa musculara, tensiune arterială ridicata, un risc crescut de pietre la rinichi si poate agrava astmul.
7. Un aport mai mare de: vitamine, minerale, antioxidanti si plante cu substrante fitochimice. Cerealele integrale nu sunt un substitut bun pentru vegetale, fructe și legume, dar si carne, deoarece acestea nu conțin multi dintre aminocizii esentiali, nici vitamina C vitamina A sau vitamina B12 (care incepe sa fie din ce in ce mai greu pordusa de organism dupa o anumita varsta).
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu